Raport sintetic MNIR, 2011-2016

 

Raport sintetic privind activitatea ca manager al MNIR

2011-2016

 MNIR în 2010

Muzeul Național de Istorie a României al cărui management am avut onoarea să-l asigur între 2011-2016, nu este doar cel mai mare muzeu al României (cu un patrimoniu de cca 750.000 piese), dar și unul cu mari probleme. Ele vin atât din istoria de peste 44 ani ai acestuia, dar și din situații apărute după 1989 și agravate în ultimii 15 ani. Între 2002-2006, clădirea în care funcționează instituția a fost obiectul unui proiect eșuat de consolidare și restaurare și de refacere a expoziției sale permanente. Din păcate, proiectul nu a putut fi dus la capăt și după cheltuirea a cca 16.000.000 de Euro, Muzeul Național de Istorie a României a ajuns într-o situație mult mai gravă decât înainte, deoarece 60-70% din totalitatea spațiilor nu pot fi folosite pentru destinații specific muzeale, au fost scoase din uz depozitele, laboratoarele, sistemele de protecție contra efracției și incendiilor, restul sistemelor de aprovizionare cu energie, apă și canal s-au degradat și mai mult, iar cea mai mare a expoziției permanente a fost închisă publicului din anul 2002. În aceste condiții, avându-se în vedere faptul că Muzeul Național de Istorie a României deține cea mai importantă și semnificativă parte a patrimoniului nostru arheologic și istoric, există riscul ca acesta să fie distrus sau grav degradat în cazul unei catastrofe naturale majore sau a unor incidente de altă natură.

Obiectivul principal al proiectului managerial cu care m-am angajat în 2011 a fost acela de a pregăti instituția pentru reluarea procesului de consolidare, restaurare și refacere a clădirii și refacerea și modernizarea expoziției sale permanente.

Pentru pregătirea acestui obiectiv major au fost necesare acțiuni mai puțin spectaculoase, dar absolut necesare după 9 ani de dezordine și improvizat. Dintre acestea menționez:

  • măsuri de oprire a degradării în continuare a clădirii, de la subsol la acoperiș;
  • eliberarea de gunoaie a spațiilor interioare și exterioare;
  • refacerea instalațiilor;
  • crearea unor condiții decente de lucru pentru personal;
  • punerea în siguranță a imensului patrimoniu muzeal dislocat și ținut în condiții improprii;
  • inventarierea și digitizarea patrimoniului;
  • clasarea, reevaluare și expertizarea bunurilor culturale din colecții;
  • refacerea și extinderea laboratoarelor;
  • deschiderea pentru public a tuturor spațiilor disponibile de la parter;
  • punerea în valoare a patrimoniului prin expoziții temporare, la sediu și itinerante, bazate pe o tematică variată, pe o cercetare temeinică și realizate profesionist;
  • pregătirea și specializarea personalului;
  • refacerea comunicării publice a muzeului, inclusiv pe web și rețelele sociale; soluționarea problemelor juridice complicate în care se afla instituția.

În toamna anului 2012, după aproape doi ani de îndelungate și complicate negocieri cu reprezentanții ROMCONSTRUCT S.R.L., firma a acceptat rezilierea contractului, prin acordul părților (aceasta câștigase în 2002 licitația pentru lucrările de consolidare, restaurare și refacere a MNIR, iar după oprirea lucrărilor, în decembrie 2006, ca urmare a unui control al Corpului de Control al Primului Ministru, a refuzat să rezilieze contractul fără plata unei despăgubiri consistente). Prin aceasta, ultimul obstacol legal în calea reluării lucrărilor de refacere a MNIR a dispărut, dar vor trebui să mai treacă încă doi ani de incertitudini înainte ca procesul să poată fi materializat prin organizarea unui concurs internațional de arhitectură.

Îmbunătățirea condițiilor de păstrare și securitate a patrimoniului MNIR

Cea de a doua componentă majoră a programului managerial din mandatul 2011-2016 a privit îmbunătățirea condițiilor de păstrare și securitate a patrimoniului MNIR, ca și a evidenței acestuia, având în vedere situația total necorespunzătoare pe care am găsit-o în 2010, când am fost numit manager interimar. Avându-se în vedere faptul că în anii 2002-2006 au fost dezafectate toate depozitele vechi și că s-a reușit crearea a doar patru noi depozite (nici acelea complet funcționale) și starea complet inacceptabilă în care se păstra patrimoniul MNIR în momentul preluării mandatului de management, încă din 2011 a fost demarată acțiunea de organizare și mobilare a unor depozite, instalate în foste săli de expoziție și de asigurare a materialelor necesare ambalării pieselor. În acest scop au fost amenajate și mobilate 22 de noi depozite, cu o suprafață de cca 2500 m2. Datorită lipsei de spațiu, am fost obligați să amenajăm depozite în toate spațiile disponibile din clădire, care mai ofereau condiții minimale de conservare a patrimoniului.

De asemenea, a fost declanșat procesul de ambalare a patrimoniului în vederea protejării sale și pregătirii relocării sale în spații conforme și sigure, pe perioada când sediul MNIR va intra în lucrări de consolidare, restaurare și refuncționalizare muzeală.

Toate depozitele au fost dotate și cu sisteme de control al accesului și cu senzori anti-efracție. În 2012, depozitele și spațiile de expunere ale MNIR au fost dotate cu un sistem centralizat de supraveghere a microclimatului și a fost adus la parametrii funcționali maximi sistemul de climatizare al expoziției permanente a Tezaurului Istoric, care nu mai era operațional de mai bine de 20 de ani.

De asemenea, între anii 2012-2015 a fost relocat întreg patrimoniul aflat în subsolul clădirii (depozitul de tranzit al Secției de Arheologie, reprezentând mii de metri cubi de materiale arheologice), unde nu existau condiții nici cele mai elementare condiții de conservare (umiditatea relativă era de 100% și existau numeroase colonii de fungi și alte microorganisme dăunătoare).

În cursul celor cinci ani ai mandatului meu, patrimoniul MNIR a crescut cu 19.220 de piese, dintre care:

  1. 6088 prin achiziții
  2. 9159 prin donații
  3. 3299 prin inventarierea unor descoperiri arheologice neînregistrate
  4. 674 prin recuperarea unor piese sustrase din situri arheologice și exportate ilegal.

Sub mandatul meu, MNIR a fost singura instituție muzeală din România care s-a angajat în operațiune sistematică de reevaluare a patrimoniului, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu recomandările auditărilor Curţii de Conturi. Procesul de reevaluare a patrimoniului MNIR, așa cum a fost solicitat și de către auditorii de la Curtea de Conturi, cu prilejul auditării din 2014, s-a intensificat în ultimii doi ani. Până la sfârșitul anului 2015 au fost reevaluate piesele înscrise în primele 37 de registre, însumând cca 55.500 de obiecte. Amploarea acestei activităţi desfăşurată de MNIR în ultimii ani poate fi înţeleasă dacă ținem seama că valoarea soldurilor patrimoniului înregistrate anual în Contabilitatea muzeului, a crescut de la 3.042.670 lei în 2010 la 1.115.858.634 lei, la sfârșitul lui 2015.

În 2012-2013 a fost realizat sistemul electronic de supraveghere în spațiul holului central și al căilor de acces spre expoziția Tezaurului Istoric. De asemenea, a fost modernizat și sistemul de supraveghere video și cu senzori de mișcare a Tezaurului Istoric și zonei sale de securitate externă. Tot pe linia sporirii gradului de securitate al patrimoniului gestionat de MNIR, în cursul anului 2012 au fost instalate folii anti-efracție la toate ferestrele de la parterul și etajul I al clădirii.

Datorită marilor vulnerabilități pe care le prezenta activitatea de gestionare a patrimoniului la MNIR, una dintre prioritățile mandatului meu a privit restructurarea și eficientizarea acestei funcții esențiale a oricărei instituții muzeale, aducerea acestei activități cât mai aproape de standardele europene.

Au fost adoptate numeroase măsuri pentru reglementarea procesului de evidență al patrimoniului, a regimului circulației interne a bunurilor și a procedurilor privind împrumutul către terțe instituții, de îmbunătățire a condițiilor de conservare și a securității depozitelor, de creștere a patrimoniului prin achiziții, donații, de inventariere sistematică a descoperirilor rezultate din cercetările arheologice proprii, precum și din recuperarea unor bunuri sustrase din siturile arheologice și exportate ilegal.

În vederea securizării arhivelor secției Patrimoniu, au fost scanate toate registrele de inventar, procesele verbale de predare/primire, precum și toate celelalte documente legate de constituirea colecțiilor MNIR și mișcarea bunurilor din 1970 până în prezent. Acestea însumează un număr de 188.200 de pagini.

De asemenea, au fost scanate toate documentele foarte fragile, cum ar fi manuscrisele medievale din colecția MNIR, tipăriturile vechi, hărțile, presa datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul sfert al secolului al XX-lea, precum și o mare parte a fondului de fotografii istorice, reprezentând un total de 104.643 pagini/unități de inventar.

Au fost realizate 45.000 de fotografii documentare ale unor piese arheologice, numismatice, obiecte medieval și modern, în vederea completării documentelor de evidență.

S-au implementat măsuri pentru securizarea bazei de date a patrimoniului MNIR și s-au depus copii de siguranță a întregii arhive digitalizată la o instituție specializată în protecția pe termen lung a acestor fonduri de informații.

În timpul lucrărilor de refacere a MNIR din anii 2002-2006 au fost scoase din uz toate laboratoarele muzeului. După preluarea mandatului managerial a fost demarată acțiunea de refacere a Laboratorului de Restaurare Metale și de completare a dotării celorlalte laboratoare ale MNIR. În 2011-2012 a fost refăcut și dotat Laboratorul de Restaurare Metale, reluându-se după o întrerupere de 10 ani a operațiunilor de acest gen.

Refacerea și extinderea spațiilor expoziționale

În luna martie 2012 a fost reorganizată și reambientată expoziția permanentă a Tezaurului Istoric, cea mai importantă arie deschisă permanent publicului, care mai funcționează în MNIR. Tot în 2012 a fost reabilitat și corpul de clădire din curtea interioară a muzeului, care adăpostește expoziția permanentă Columna lui Traian și a Lapidarium-ului (având o suprafață de 860 m2). A fost refăcută izolația acoperișului, s-au înlocuit rigolele și coloanele de evacuare ale apei pluviale și s-a realizat o instalație de degivrare. Datorită acestui fapt, în cursul iernii 2012/2013 nu au mai avut loc inundații periodice ale acestui spațiu, cum s-a întâmplat în toți anii precedenți. Operațiunea a continuat și în 2013, în cadrul pregătirilor pentru celebrarea a 1900 de ani de la consacrarea Columnei.

Cele mai ample lucrări de reamenajare și defuncționalizare au avut loc în 2013, cu ocazia pregătirii expoziției Comorile Chinei. Ele au vizat reabilitarea întregului spațiu expozițional din holul central al muzeului, având o suprafață de peste 1800m2.. A fost realizată supraînălțarea podelei, au fost construite vitrine speciale care asigură atât posibilitatea de expunere modernă a pieselor, în condiții optime de conservare și iluminare, cât și protecția și securitatea exponatelor, prin implementarea unui sistem de climatizare și de supraveghere video.

În același an au fost remodelate spațiile expoziționale din laturile dinspre str. Stavropoleos și Franceză, care au căpătat funcții specializate pentru a găzdui expoziții cu obiecte bi și tridimensionale.

La sfârșitul anului 2013 a fost inclus în spațiul expozițional Peronul muzeului dinspre Calea Victoriei, de peste 260 m2. Cele două structuri multifuncționale amplasate aici au permis organizarea unor foto-expoziţii temporare out-door, permanent accesibile publicului.

Noul MNIR

În anii 2013-2015 au fost realizate operațiuni importante în cadrul acțiunilor pregătitoare pentru organizarea concursului internațional de soluții de arhitectură – Noul MNIR:

  • realizarea releveului 3D al întregii clădiri în care funcţionează MNIR (vechiul sediu al Poştei Centrale, construit între anii 1894-1899), a clădirii care adăpostește expoziţia permanentă a Columnei lui Traian şi Lapidarium-ului, construită în anii 1969-1970, precum şi a curţii interioare şi faţadelor. Releveul oferă, pentru prima oară, o situaţie exactă a volumelor şi suprafeţelor construite, devenind un instrument util pentru modelări 3 D a spaţiilor de expoziţie, laboratoare, activităţi cu publicul, necesare proiectării lucrărilor de reabilitare funcţională a MNIR și pentru exerciţii în vederea pregătirii personalului pentru a face faţă consecințelor unor dezastre naturale sau a altor tipuri de situaţii de urgenţă.
  • realizarea expertizei tehnice a întregului edificiu care adăpostește sediul MNIR, precum și mai multor studii geotehnice privind structura terenului pe care este ridicată clădirea.
  • realizarea studiului istoric, care a pus în evidență numeroasele intervenții și modificări pe care le-a suferit fostul Palat al Poștelor, Telegrafului și Telefoanelor în cursul ultimilor 115 ani de folosință.
  • realizarea tematicii viitoarei expoziții permanente.

Toate aceste acțiuni au fost parte a programul managerial menit să aducă MNIR într-o stare de funcționare mai aproape de normele specifice activităților muzeale și să-l pregătească pentru momentul în care vor trebui declanșate operațiunile de pregătire a relocării colecțiilor și să aducă sediul instituției într-o stare care să-i permită redeschiderea șantierului pentru transformarea clădirii vechi de peste 125 de ani într-un spațiu muzeal modern.

În 2015, cu sprijinul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților au fost create condițiile financiare și tehnice pentru reluarea procesului de consolidare, restaurare a sediului MNIR și de refacere a expoziției sale permanente. Chiar dacă cu o întârziere de șase luni (care nu este imputabilă MNIR), la 1 februarie 2016, Ministerul Culturii a anunțat lansarea unui Concurs Internațional de Soluții de Arhitectură, sub egida Uniunii Internaționale a Arhitecților. Concursul se va finaliza la 1 iulie a.c., prin desemnarea unui câștigător, căruia îi va fi încredințată proiectarea noului MNIR. Lucrările de consolidare și restaurare a clădirii și de refacere a expoziției permanente sunt prevăzute să fie începute în toamna anului 2017, iar finalizarea lor ar urma să aibă loc în 2021. Costul întregului proiect este estimat la cca 110.000.000 Euro (TVA inclus).

Expoziții și vizitatori

Alt obiectiv major al programului managerial din anii 2011-2016 a vizat organizarea unei serii de expoziții memorabile la sediul său sau la cel al partenerilor săi, din țară sau străinătate. În ciuda condițiilor economice dificile din anii 2011-2016 și a existenței unor reticențe care veneau din trecut, în timpul acestui mandat managerial MNIR a reușit conceperea și punerea în practică a unui număr de mari evenimente expoziționale, puse în practică printr-o largă cooperare cu muzeele din România, din toate regiunile istorice și cu importante muzee străine din Italia, Grecia, Republica Moldova și China. Prin succesul acestor proiecte, MNIR a devenit un factor de coagulare a eforturilor și resurselor muzeelor din România pentru realizarea unor demersuri culturale de amploare, care se pot constitui în adevărate cărți de vizită ale muzeografiei noastre contemporane.

În perioada analizată MNIR a vernisat 105 de expoziții cu obiecte bi și tridimensionale la sediul său (15 în 2011; 13 în 2012; 15 în 2013; 12 în 2014; 8 în 2015; 3 în 2016, până la momentul redactării raportului), ceea ce reprezintă o medie de 1,90 vernisaje/lună. Aceste cifre scot în evidență intensitatea angajării profesionale a acelor membri ai MNIR care au participat la realizarea expozițiilor, dintre care unele pot fi definite ca fiind posibile de organizat, doar odată la câteva decenii. În această categorie aș menționa: Ori antici della Romania prima e dopo Traiano, Comorile Chinei, Aurul și argintul antic al României, Imaginând Balcanii, Haina îl face pe om, Regele a murit! Trăiască regele! și Comorile României,. Trebuie amintit faptul că expoziția Comorile Chinei a obținut premiul Comitetului Național Român ICOM în anul 2014.

Expoziția Imaginând Balcanii a fost vernisată în Slovenia, Serbia, România, Macedonia, Grecia și Muntenegru, iar Românii și Marele Război, în Italia și Belgia.

Expozițiile deschise de MNIR la sediul său, în perioada 2011-2015, au fost văzute de 347.856 vizitatori, dintre care 206.585 vizitatori cu plată. Indicele de ocupare a spațiilor expoziționale care mai sunt, încă, disponibile în sediul MNIR a fost de 100%.

Expoziții vernisate de MNIR în provincie și în străinătate au fost vizitate de 360.710 persoane. Prin reflectarea lor în presa națională și locală, precum și în cea străină, impactul acestor manifestări organizate de MNIR în afara sediului său este cu mult mai mare decât ar rezulta din contabilizarea strictă a cifrelor, contribuind, decisiv, la afirmarea noului brand al MNIR ca o instituție de importanță și relevanță națională, ca un promotor activ al cooperării culturale internaționale și a unei imagini pozitive a României și zestrei ei istorice.

Per ansamblu, în anii 2011-2015, manifestările expoziționale organizate de MNIR la sediul său sau la cel al instituțiilor partenere din țară și străinătate se ridică la 709.566 persoane.

În 2011, am prezentat publicului din Republica Moldova expoziția „Stindardul liturgic al lui Ștefan cel Mare”, care a fost prima mare manifestare culturală organizată de un muzeu românesc în Basarabia. Succesul public și în mass media a fost uriaș (20.000 de vizitatori în două săptămâni).

În 2013, MNIR a găzduit cea mai mare expoziție străină organizată în România, în ultimii 25 de ani – „Comorile Chinei”, realizată de trei mari muzee din R. P. Chineză – Muzeul Palatului Imperial din Beijing, Muzeul Regiunii Shansi din Xi’an și Muzeul din Shanghai, sub egida Art Exhibitions China și a Ambasadei R.P. Chineze la București. Ea a fost vizitată de peste 57.000 de vizitatori în trei luni.

Tot în același an a fost lansat inovativul proiect expozițional „Aurul și argintul antic al României”, care reunea 1004 piese din aur și argint provenite din 32 de muzee din țară. Expoziția a fost concepută să fie prezentată și în muzeele din provincie, MNIR asigurând nu numai mobilierul special, dar și cheltuielile legate de plata asigurărilor, a celor de transport și instalare (în medie, peste un milion de lei anual). Din primăvara anului 2014 până în prezent, expoziția a fost montată, demontată, recompusă în funcție de spațiile expoziționale diferite din fiecare oraș și vernisată în 11 muzee din țară: Timișoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău, Craiova și Iași. Expoziția a fost concepută ca un important instrument de prezentare a marilor valori ale patrimoniului nostru istoric și către publicul din țară și ca o modalitate de implicare a MNIR în viața culturală la nivel național. Peste tot a fost primită ca un eveniment cultural de anvergură, intens mediatizat, a fost vizitată de 130.000 de cetățeni. În același timp, organizarea unei expoziții itinerante de o asemenea anvergură a constituit și o școală practică pentru muzee și muzeografi din toată țara în aplicarea standardelor profesionale de conservare, transport, securitate și expunere a patrimoniului.

În 2016, după doi ani de negocieri și activități de pregătire extrem de migăloase, a fost deschisă la Beijing, la Muzeul Naţional al Chinei, expoziţia „Comorile României”. Aceasta este nu numai cea mai mare expoziției românească organizată, până acum, în China, dar și cea mai mare și complexă manifestare culturală organizată de România în străinătate. Expoziția reunește 445 piese de tezaur reprezentative pentru ilustrarea evoluției istorice a spațiului românesc din epoca paleolitică până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, provenite din 34 de muzee din București și provincie. Expoziția s-a deschis pe 28 ianuarie la Muzeul Național al Chinei din Beijing, fiind vizitată de 115.000 vizitatori în trei luni.

De asemenea, tot în anii 2014-2015 MNIR a pregătit trei mari expoziții, care vor fi vernisate în 2016:

  1. De la Ararat la Carpați – Moștenirea istorică a armenilor din România (deschiderea prevăzută pentru luna octombrie 2016). Prin amploarea lor, toate implică participarea unor muzee naționale, județene sau municipale, ca și a unor fundații și colecționari particulari alături de MNIR.
  2. România – Civilizații suprapuse (deschiderea prevăzută pentru luna iunie 2016).
  3. România în Marele Război (deschiderea prevăzută pentru luna august 2016).

 

Digitizarea patrimoniului și arhivei

O altă direcție prioritară a mandatului managerial pe care mi l-am asumat a fost lansarea unor importante proiecte de digitizare a patrimoniului și arhivei MNIR, nu numai în scopul protejării acestora, dar și pentru a fi valorificate din punct de vedere cultural prin mari proiecte accesibile publicului de pretutindeni. Prin aceasta MNIR nu se înscrie doar într-o evoluție a muzeografiei contemporane, dar încearcă să găsească o soluție pentru obligația sa de a deschide publicului colecțiile sale, în condițiile în care de 14 ani cea mai mare parte a expozițiilor permanente ale instituției sunt închise (cu perspectiva de a mai fi închise, încă cinci ani), iar depozitele sale sunt în curs de amenajare și, în mod obișnuit, nu sunt vizitabile. În cadrul acestui demers au fost lansate proiectele:

  1. Proiectul Noul Muzeu Virtual – cu 25 expoziţii virtuale (19,59 GB) (22.199 vizitatori unici):
  2. Tezaur – Lapidariu (tur virtual).
  3. Tezaurul istoric.
  4. Haina îl face pe om.
  5. Încoronarea de la Alba Iulia.
  6. Aurul şi argintul antic al României (tur virtual).
  7. Comorile Chinei (tur virtual).
  8. Al Doilea Război Balcanic – 1913.
  9. Aviaţia în România.
  10. Magia jucăriilor.
  11. Evantaie din patrimoniul MNIR.
  12. Fotografii de Szatmari.
  13. Elveţia – România. Relaţii diplomatice.
  14. Columna lui Traian.
  15. Copilăria de altădată, la ţară.
  16. 150 de ani de diplomaţie românească.
  17. Imaginând Balcanii (tur virtual).
  18. Basarabia 1812-1947.
  19. Genio Helvetico.
  20. Arta prelucrării metalelor preţioase.
  21. România – Spania. Relaţii diplomatice.
  22. Portret în istorie.
  23. Maria, regina.
  24. Genio Gallico
  25. C. – O istorie fascinantă.
  26. Imago Romaniae (www.imagoromaniae.ro) (72,39 GB) (85.647 vizitatori unici).
  27. Capodopere 2019 (http://www.capodopere2019.ro/) (5,95 GB) În acest moment, pe site sunt prezentate 44 capodopere (17.916 vizitatori unici).

În cadrul proiectului, la sfârşitul fiecărui an se publică un volum dedicat pieselor care au fost expuse în anul în curs.

  1. Oameni, locuri şi comori (292,82 MB) (1560 vizitatori unici). În 2015, vizibilitatea proiectului a crescut foarte mult în urma încheierii unui parteneriat cu TVR pentru realizarea unui serial de 20 de episoade, cu același nume.
  2. Marele Război (www.marelerazboi.ro) (6,11 GB) Proiectul a fost lansat în 2014, cu prilejul împlinirii centenarului declanşării Primului Război Mondial, MNIR a lansat proiectul Marele Război (www.marelerazboi.ro), care îşi propune să pună în valoarea uriaşa zestre documentară despre acest eveniment păstrată în colecţia muzeului nostru şi a cea a altor 30 de instituţii partenere. În 2015, a situl a ajuns să prezinte 1300 imagini și documente (16.694 vizitatori unici).

6.Comunismul în România (http://www.comunismulinromania.ro/) (58,74 GB) În 2015 pe acest sit sunt prezentate peste 6.000 de imagini; 40 articole, studii și documente (345.540).

  1. Galeria portretelor (http://galeriaportretelor.ro/) (3,31 GB) (1233 vizitatori unici).

Prezența dinamică a MNIR în mediul virtual, în perioada 2012-2016, constituie o măsură prin care MNIR a încercat să se adecveze cât mai bine la obiectivul lărgirii accesului publicului la activitățile și patrimoniul instituției și, pe această cale, să pună în aplicare politicile culturale la nivel naţional din strategia autorităţii. Cele șapte mari proiecte de valorificare digitală a patrimoniului MNIR, lansate în anii 2012-2015, oferă navigatorilor în mediul virtual un acces nu numai la bogăția și diversitatea colecțiilor instituției, dar și a la expozițiile realizate, dar care s-au închis deja, indiferent de locul unde domiciliază.

Cu un număr de vizitatori unici de 490.789, în doar trei ani de la inițierea lor, acest tip de expoziții constituie deja una dintre ferestrele prin care activitatea MNIR și patrimoniul său devin vizibile publicului virtual de pretutindeni și în perioada în care instituția va fi închisă pentru marile lucrări de consolidare, restaurare și reamenajare a noului MNIR.

Prin numărul și diversitatea acestor proiecte de expoziții virtuale, MNIR ocupă, în prezent, o poziție unică în cadrul muzeelor din România.

Incluzând în cifrele statistice ai beneficiarilor MNIR, din perioada 2011-2016 și vizitatorii din mediul virtual, cifra tuturor celor care au avut acces la serviciile culturale ale instituției se ridică la 1.200.355 persoane.

Program editorial

În perioada acoperită de contractul de management supus evaluării, MNIR a editat 52 de volume de publicații de specialitate. Cele mai multe dintre ele, 21 în număr, sunt cataloage de expoziție. Această proporție ridicată se explică prin faptul că, prin proiectul de management pe care l-am propus, s-a dorit ca MNIR să se alinieze la practica normală a marilor muzee, aceea ca toate expozițiile de amploare mare și medie organizate de MNIR să fie însoțite de un catalog, cât mai cuprinzător. Un alt deziderat era acela ca textele să fie redactate în română și o limbă de circulație internațională.

Un alt obiectiv al programului de management l-a constituit publicarea cataloagelor de colecții. În acest sens, s-au publicat cataloagele: colecției de ordine și decorații străine, de armament și accesorii militare geto-dacice și al sculpturilor și inscripțiilor greco-romane păstrate la MNIR. Pe o poziție care îmbină funcția de catalog de expoziție, cu cel de catalog de colecție sunt volumele care fac parte din proiectele Imago Romaniae și Capodopere 2019, care reunesc piese prezentate pe site-uri respective și în ciclul de expoziții Exponatul lunii.

Tot o formă de publicare sistematică a colecțiilor o constituie site-urile noastre Imago Romaniae (cu peste 8000 de imagini de cărți poștale de epocă, fotografii istorice, gravuri, litografii, hărți și planuri), Marele Război (cu peste 1300 de documente prezentate), Muzeul Virtual, Comunismul în România, Oameni, locuri și comori, Galeria de portrete, 3D – Icons.

Pe lângă editarea cataloagelor de expoziție și colecție, MNIR a continuat publicarea volumelor periodicelor sale deja consacrate: Muzeul Național, Cercetări Arheologice și Cercetări Numismatice, care reunesc studii și articole științifice de un înalt standard, destul de frecvent redactate în limbi de circulație internațională.

Publicațiile editate de MNIR în perioada 2011-2016 se remarcă nu numai prin calitatea și accesibilitatea informațiilor, dar și prin aspectul graficii și execuției tipografice, putând să concureze, sub acest aspect, cu multe dintre producțiile muzeelor importante din Europa. În plus, în politica editorială am urmărit să le facem accesibile publicului larg printr-un preț cât mai rezonabil, dar și prin posibilitatea de a fi cumpărate nu numai de la standul MNIR sau ale muzeelor partenere, dar și de platforma Magazinului virtual al instituției.

Cercetare și cooperare științifică

Între 2010 și 2015, MNIR a participat la două proiecte europene: 3D – Icons  și Disco, la două proiecte de cooperare internațională – Grupul de lucru al muzeelor naționale de istorie din Europa de Sud-est și Sharing History, precum și la 14 proiecte cercetare finanțate de MEC și Ministerul Culturii.

Se cuvine remarcată componenta de cercetare teoretică (fundamentală) desfăşurată de specialişti ai MNIR în cadrul proiectelor naţionale şi internaţională, cu finanţare, preponderent, extrabugetară: 14 proiecte multianuale de cercetare științifică, cercetări arheologice de teren sistematice și preventive, finalizate prin rapoarte, publicații, conferințe publice, sesiuni științifice și seminarii.

Educație muzeală

În anii 2011-2015, managementul MNIR a reuşit să resusciteze activitățile de educație muzeală, atât prin realocarea unor resurse umane interne către Secția Relații Publice, cât și prin angrenarea unor colaboratori și voluntari. În același timp, s-a urmărit și diversificarea publicul cărora se adresau aceste programe, respective pre-școlarilor, școlarilor din ciclul gimnazial și liceal, precum adulților, inclusiv familiilor. În acest sens au fost inițiate programele Duminica la muzeu și Vara la muzeu.

Comunicare publică

În timpul acestui mandat managerial, MNIR a fost angajat într-un efort major de comunicare publică, de captare a atenției publicului românesc și străin, în care a fost implicat managerul și o parte a echipei de conducere a MNIR, prin reorganizarea, întărirea și dinamizarea secției Relații Publice, prin atragerea și fidelizarea unor jurnaliști, prin regândirea paginilor de media socială proprii (site-ul MNIR, pagina de Facebook, Twitter, Instagram). Între 2011 și 2016, MNIR a fost implicat în organizarea unor mari evenimente culturale în țară și străinătate, ca și într-o serie de acțiuni de recuperare a patrimoniului cultural național exportat ilegal sau în operațiuni de expertizare spectaculoase, care au fost reflectate pe larg de media românească și străină. Urmărind revista presei despre activitatea MNIR în perioada 2011-2016, care numără 2307 știri de presă, putem spune, fără exagerare că în acești cinci ani s-a scris despre instituție mult mai mult decât în toate precedentele două decenii! În plus, în toată această perioadă, MNIR a fost asociat cu știri pozitive.

În cursul anului 2012, site-ul MNIR (www.mnir.ro) a fost reconstruit și de atunci a cunoscut un continuu proces de modernizare şi actualizare a interfeţei pentru o accesare mai facilă a informaţiilor şi datelor de către publicul interesat. De la data de 2 octombrie 2012, până în prezent site-ul a fost accesat de 316.859 vizitatori unici.

Pagina de Facebook a MNIR a cunoscut o dezvoltare explozivă în perioada 2011-2016, ajungând să aibă în prezent un număr de 8500 prieteni (de la 3300 prieteni în 2012, la 6430 prieteni în 2014 și peste 7000 în 2015, cu o creștere de 5500 de prieteni în patru ani – +257%). Ea este împrospătată, aproape, zilnic, reflectând nu numai activitatea curentă a MNIR, dar și marile aniversări culturale sau sociale ale României și ale lumii. Pagina de Facebook constituie una dintre legăturile vii ale instituției cu publicul, cu cetățenii.

Foarte dinamică a fost dezvoltarea paginii MNIR de pe platforma Twitter. În ea fost creată în 2014. În 2015 numărul persoanelor care urmăreau această sursă de informații a ajuns la 480 (de la doar 382, în 2014), ceea ce reprezintă o creștere de 79,5%.

Pagina pe Instagram a MNIR a fost creată tot în 2014. Ea a fost accesată de 203 persoane în 2015, cunoscând și ea o creștere de 32,67% într-un an.

Prin această politică de comunicare modernă și dinamică, un alt obiectiv major, acela de refacere a imaginii publice a instituției, de creare a unui nou brand MNIR, ca o instituție dinamică, deschisă spre public, inovatoare a fost, în mare măsură, realizat și el. Politica ambițioasă de impunere a MNIR pe piața de oferte expoziționale a dat roade nu numai la nivelul Capitalei, de unde provenea, în mod tradițional, contingentul cel mai important al vizitatorilor săi, dar și în provincie, unde instituția a prezentat expoziții de mare amploare, cu piese excepționale din patrimoniul național al României, fapt fără precedent în analele muzeografiei românești.

Rezultatul politicii intense de comunicare în spațiul public românesc, în ceea privește situația reală a MNIR, poate fi considerată ca fiind una de succes. Media și prin ea, opinia publică au fost informate despre realitățile grave privind starea clădirii în care funcționează MNIR și starea patrimoniului său, după ce acestea fuseseră ținute departe de public timp de mai mulți ani. De asemenea, au ajuns în spațiul public și date despre amploarea problemelor care decurg din starea critică a clădirii pentru desfășurarea activităților legate de conservarea și securitatea patrimoniului, ca și pentru activitatea cu publicul și de riscurile care decurg din acestea. Pe diferite canale, informațiile despre situația în care se află MNIR au ajuns și pe masa factorilor politici, probabil, până la cel mai înalt nivel.

Chiar dacă intervenția factorilor politici și administrativi nu a fost una imediată, la sfârșitul anului 2014, Parlamentul a adoptat primele măsuri pentru deblocarea situației alocând fonduri pentru reluarea procesului de refacere a MNIR. În ianuarie 2015, Președintele Klaus Werner Johannis a vizitat muzeul, transmițând un semnal public de susținere a demersurilor pentru reluarea lucrărilor de refacere a MNIR, ca unul dintre obiectivele majore prin care România va celebra Centenarul desăvârșirii unității naționale. După schimbarea de Guvern din toamna trecută, noul executiv a aprobat alocarea fondurilor pentru organizarea unui concurs internațional de soluții de arhitectură și la 1 februarie a.c. acest fapt a fost anunțat public, declanșându-se procedurile pentru derularea lui până la 1 iulie.

Până la închiderea concursului internațional de soluții de arhitectură Noul MNIR, organizat sub egida UIA (31 mai 2016), au fost înaintate 44 de proiecte, dintre care Comisia Tehnică a validat 38. În perioada 28-30 iunie se va reuni juriul internațional al Concursului de Soluții de Arhitectură, în vederea desemnării câștigătorului, precum și a ocupaților locurilor II și III. Rezultatul acestui concurs internațional de soluții de arhitectură va fi anunțat public pe data de 1 iulie 2016.

Având în vedere cele expuse mai sus, consider că în lumina oricărei analize competente și imparțiale, se poate constata că  programul managerial al MNIR din perioada 2011-2015 a fost unul de succes deoarece:

  1. A pus capăt declinului MNIR, proces care începuse în anii 1990 și s-a accentuat după 2000, datorită inadecvării la schimbările produse în societatea românească și a ignorării publicului.
  2. A conștientizat publicul și factorii de decizie de amploarea și gravitatea crizei în care se află MNIR și a atras atenția asupra riscurilor continuării ignorării găsirii unei rezolvări a acesteia.
  3. A contribuit major la refacerea imaginii publice și în cadrul comunității muzeale naționale și internaționale a MNIR.
  4. A făcut din MNIR un jucător important pe piața expozițională, nu numai la nivelul Capitalei dar și pe scară națională.
  5. MNIR a reușit să devină o instituție capabilă să adune în jurul ei energiile și oamenii din sistem, în vederea realizării de mari proiecte expoziționale.
  6. A oferit soluții de “avarie”, dar oricum, operaționale, pentru criza managementului patrimoniului produsă atât de eșecul proiectului de refacere a MNIR derulat între anii 2002-2006, cât și a unei tradiții instituționale mai vechi, ale cărei rădăcini vin din politicile de evidență, conservare și restaurare implementate în anii 1970 și perpetuate, apoi, în mod mecanic.
  7. Prin efectuarea de reparații și intervenții de urgență, a încetinit ritmul degradării clădirii în care funcționează MNIR și i-a mai ameliorat funcționalitatea spațiilor sale.
  8. A declanșat o resetare a înțelegerii importanței activităților cu publicul în cadrul instituției și și-a diversificat dialogul cu acesta, în vederea atragerii și fidelizării vizitatorilor.
  9. A pus în aplicare o politică creativă și dinamică de câștigare a publicului din spațiul virtual, cu rezultate notabile, mai ales, dacă ținem seama de puținătatea resurselor umane și financiare de care a dispus MNIR în anii 2011-2016.

 

Ca o concluzie finală, este clar faptul că acest program și-a îndeplinit obiectivul strategic de a relansa operațiunea de refacere a MNIR și de a pregătit instituția și personalul pentru sarcinile complicate care le vor sta în fața lor în perioada relocării patrimoniului, a organizării noilor depozite și laboratoare și a refuncționalizării noului muzeu, la orizontul anilor 2020. Cu acestea, obiectivul prioritar din proiectul managerial – reluarea procesului de refacere a MNIR a fost atins (chiar dacă avem de a face cu o întârziere de peste un an, care nu ne este imputabilă).

 

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

Iunie 2016

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s